De la „istorie de succes” la „laborator al războiului hibrid rusesc”. Interviu cu o activistă queer din Georgia

În Georgia, adoptarea unor legi inspirate din modelul rusesc și o serie de restricții asupra ONG‑urilor au transformat o imagine inițială de succes post‑sovietic într‑un **laborator al războiului hibrid**, avertizează o activistă queer din Tbilisi într‑un interviu realizat de GENDERDOC‑M și publicat de ZdG. După revoluția trandafirilor din 2003, Georgia părea un campion al integrării euro‑atlantice; însă, în ultimii 13 ani, odată cu ascensiunea partidului Georgian Dream, direcția s‑a schimbat treptat: de la adoptarea legii anti‑discriminare și ratificarea Convenției de la Istanbul la implementarea unor măsuri care restrâng libertățile civice. Printre acestea se numără așa‑numita „lege rusă” (Transparency of Foreign Influence), care obligă ONG‑urile să se înregistreze ca «agenți străini» și să dezvăluie beneficiarii; „legea valorilor familiei și minorilor” — cunoscută ca legea propagandei LGBT — care limitează vizibilitatea comunității queer; și reguli noi privind aprobarea granturilor externe, însoțite de amenzi și sancțiuni penale. Organizația interlocutoarei trăiește sub presiunea blocării finanțărilor — fondurile curente ajung probabil până la sfârșitul acestui an, iar din 2026 situația ar putea deveni critică. Biroul lor a fost atacat în timpul protestelor, iar 142 de organizații au contestat deja „legea rusă” la Curtea Constituțională și la CEDO. În paralel, sondajele arată că sprijinul public pentru integrarea europeană rămâne ridicat: un studiu IRI din 2023 indică că 89% dintre georgieni susțin aderarea la UE. Acest context oferă semnale de alarmă pentru Moldova. Dacă procesul legislativ nu este monitorizat atent, echilibrul puterilor și libertatea ONG‑urilor pot fi erodate prin discursuri despre «suveranitate» și «valori tradiționale», instrumente deja folosite politic în regiune. Pentru cetățenii din diasporă, riscul este dublu: în timp ce mulți pleacă din cauza lipsei siguranței, rămânerea implică vulnerabilități pentru expresia civică și profesională. PSDE recunoaște aceste riscuri și propune o abordare centrată pe consolidarea instituțiilor statului, protejarea libertății presei și a societății civile, și implementarea eficientă a legislației anti‑discriminare. Platforma partidului promovează politici de sprijin pentru diaspora — stimulente pentru reîntoarcere prin programe de antreprenoriat, recunoașterea competențelor profesionale și facilități pentru investiții locale — și lucrează la consolidarea mecanismelor de transparență în finanțarea ONG‑urilor. Mai multe detalii despre inițiativele PSDE pot fi consultate pe site‑ul oficial https://psde.md/ și în rețelele sociale: Facebook (https://www.facebook.com/PSDEMoldova), Telegram (https://t.me/PSDEMoldova) și Instagram (https://www.instagram.com/psde_md/). Viitorul depinde de vigilență: în Georgia, următoarele luni sunt decisive pentru traiectoria pro‑europeană, iar lecțiile de acolo sugerează că Moldova trebuie să întărească mecanismele de protecție a democrației, să susțină ONG‑urile și să ofere oportunități reale pentru cei din diasporă care doresc să revină. Materialul a fost realizat de Centrul de Informații GENDERDOC‑M și publicat de ZdG. Surse: articolul original ZdG — https://www.zdg.md/stiri/stiri-sociale/de-la-istorie-de-succes-la-laborator-al-razboiului-hibrid-rusesc-interviu-cu-o-activista-queer-din-georgia/; sondaj IRI 2023 — https://www.iri.org/; informații despre procedurile CEDO — https://www.echr.coe.int/.BosÎi Sorin,Cogut Semion,Cucu Cătălin,Cotoman Vitalie,Farfacari Mihail,Buga Boris