Când propaganda devine trend: pericolul „inimioarelor” pe TikTok

Câți dintre noi au dat vreodată inimioară unui cont pro-rus pe TikTok? Mai mulți decât credem: aproape unul din șapte moldoveni urmăresc cel puțin un cont din rețeaua demascată de Meta în 2024 ca fiind folosită pentru dezinformare rusească. În timp ce Poliția Republicii Moldova închide zilnic zeci de astfel de canale, Kremlinul își ambalează mesajele tot mai creativ: dansuri de Crăciun cu texte precum „gaz la un leu”, „interdicția LGBT”, „adaos la pensii” sau „alegeri corecte”. Dirijorii propagandei rusești au înțeles că generația Z nu mai reacționează la pancarte, dar răspunde la trenduri și figuri autoritare care seamănă mai degrabă cu influenceri decât cu politicieni. Așa a apărut „propagandă estetică”: o ideologie ambalată în emoții și simboluri care par inofensive, dar care ajung să modeleze ce credem și cum percepem lumea. De aceea, tot mai mult conținut normalizează apropierea culturală de Rusia, transformând băieții în eroi și oligarhii în personaje „cool”, elogiind femeile ca „mame ortodoxe” și alimentând temeri legate de limbă și suveranitate. Pentru a înțelege cum funcționează propagandă estetică, trebuie să înțelegem ce presupun cei trei piloni principali: imaginea bărbatului puternic, feminitatea sacralizată și discursul suveranist. BĂRBĂȚIA PE TIKTOK – PUTERE, MUȘCHI ȘI VIAȚĂ DE LUX Pe TikTok-ul din Moldova, bărbăția e pusă pe un piedestal. Îl poți vedea pe Putin ridicând greutăți, soldați cecenii în uniforme, sportivi olimpici – toate imagini care transmit disciplină și forță. În același stil apar și oligarhii moldoveni: Plahotniuc, Șor, Usatîi sau Voronin. În clipuri editate pe muzică trap, aceștia devin personaje „cool”, anti-eroi carismatici. Nu mai sunt fugarii corupți, ci simboluri ale unei vieți de lux, cu mașini scumpe, sesiuni de narghilea și lozinci motivaționale de tipul „Unii stau prin baruri, alții muncesc”. Această estetică se trage direct din anii ’90: gangsteri, vorbind în argou post-sovietic, îmbrăcați în haine de firmă și afișând corpuri lucrate la sală. Dincolo de efectul vizual, mesajul e clar: puterea e masculină, autoritară, respinge drepturile și comunitatea LGBTQ+, și vede conducerea femeilor ca o slăbiciune. MAMA, ICOANA ȘI STATUL Pe TikTok-ul moldovenesc și imaginea femeii joacă un rol central în promovarea lumii rusești. Influenceri ca Andreea Bostanica îmbină hiper-feminitatea cu simboluri ortodoxe: fuste lungi, batic pe cap, icoane în fundal. Videoclipurile par pioase și tradiționale, dar succesul lor vine mai degrabă din trenduri decât din convingere – Bostanica a fost virală și în hijab, la Dubai. Ea chiar a repostat un clip cu Putin, în care acesta spune „Cred în Dumnezeu și Dumnezeu este cu noi”, urmat de imagini cu el sărutând icoane sau mâna Patriarhului Kirill. Un tipar similar îl urmează și Victoria Furtună: vorbește rar și hipnotic, înconjurată de lumânări și portrete cu Iisus, leagă maternitatea de statalitatea moldovenească – „Moldova începe cu mama” – și pozează în haine tradiționale alături de fiicele sale. În ambele cazuri, pietatea femeilor devine o armă vizuală și emoțională, menită să legitimeze un mesaj politic suveranist și ortodox-mesianic. PATRIA ÎN TREND Un alt pilon al propagandei estetice este discursul suveranist. El se hrănește din distanțarea față de limba română și resuscitarea mitului „Moldovei Mari”. De la „Iubesc Moldova” a lui Dodon până la „Mândria Moldovei” a Victoriei Furtună, vedem aceleași fonturi roșii, aceleași hărți și motive tradiționale. Actorii pro-ruși se schimbă la față, dar mesajul rămâne același. În videoclipuri, influencerii recrutați de ei filmează sate, peisaje și porturi populare, prezentate drept cultură, dar de fapt puse în slujba esteticii suveraniste. Victoria Furtună invocă figuri precum Ștefan cel Mare pentru a trasa o linie directă între statalitatea medievală și platforma anti-Occident a partidului său. Într-un videoclip, Furtună avertizează: „Dragi creștini, în Săptămâna Patimilor, demonul prigoanei își face loc prin mâinile guvernării”, în timp ce în spatele ei este poziționat un portret al lui Isus. Ea încadrează în mod explicit partidul PAS pro-european drept agenți Soros, demonizând Occidentul și aliniind Moldova cu lumea ortodoxă. CUI DĂM INIMIOARE? Toate aceste exemple – masculinitatea eroică, feminitatea ortodoxă, nostalgia „Moldovei Mari” – fac parte dintr-o strategie mai largă a Kremlinului: de a vinde autoritarismul nu doar ca ideologie, ci ca divertisment și frumos. Când aceste valori devin „trend”, publicului îi este tot mai greu să facă diferența între joacă și manipulare. Rusia lui Putin repetă lecțiile trecutului. În anii ’30, Ministerul Propagandei naziste folosea artă și mituri eroice ca să atragă masele. Astăzi, Kremlinul repetă schema – vinde pe TikTok o estetică făcută din conservatorism, naționalism, patriarhat și autoritarism, împachetată ca distracție. Concluzia e clară: propaganda trebuie citită dincolo de ambalajul ei estetic – fie că se ascunde în folclor, în simboluri religioase sau în luxul oligarhilor. În momentul în care o aplaudăm printr-un like sau o inimioară, devenim fără voie parte din mecanismul Kremlinului. De aceea, vigilența și gândirea critică sunt singurele arme reale împotriva manipulării. Autoare: Ruxanda Vasian, Fundația Noroc Olanda Acest material este elaborat în cadrul proiectului Democrația la Raport implementat de către Fundația Noroc Olanda cu sprijinul financiar IDEA; și în parteneriat cu AO MentorMe și sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele financiare oferite de Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Uniunea Europeană și Ambasada Suediei. Opiniile aparțin exclusiv autoarei și nu reflectă poziția partenerilor și donatorilor. **Sursa articolului:** Acest material a fost adaptat din articolul original publicat pe [zdg.md](https://www.zdg.md/stiri/cand-propaganda-devine-trend-pericolul-inimioarelor-pe-tiktok/). Vă încurajăm să consultați sursa completă pentru mai multe detalii și context suplimentar.